Managerul SABI, Alis Grasu, audiată ca martor în dosarul accidentului aviatic din Apuseni




Managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI), Alis Grasu, a fost audiată, marţi, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martor, în dosarul accidentului aviatic din Apuseni.

Alis Grasu a spus, la ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că a fost întrebată de anchetatori în legătură cu modul în care Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov îşi desfăşoară activitatea.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov, Alis Grasu, a fost chemată de procurorii militari pentru a da o declaraţie în calitate de martor în dosarul privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt făcute de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului şi au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgenţă, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.

În 11 februarie, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu.

În 17 februarie a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) a trimis, în urma solicitării venite de la procurori, transcrierile convorbirilor purtate de personalul acestei instituţii, în timpul zborului aeronavei. Pe lângă transcrierea convorbirilor, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au mai cerut de la ROMATSA şi documente referitoare la briefing-ul meteorologic al zborului.

De asemenea, anchetatorii au solicitat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale fişele de caz referitoare la accidentul aviatic şi procedura urmată de operatorii serviciului 112, de la sesizare şi până la închiderea cazului, potrivit metodologiilor, procedurilor operaţionale şi protocoalelor în vigoare. Procurorii au solicitat STS declasificarea convorbirilor efectuate prin 112 în ziua producerii accidentului aviatic din Apuseni, precum şi relaţii privind tehnicile de localizare a apelanţilor acestui serviciu.

Anchetatorii au mai solicitat, de la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), relaţii privind modalitatea tehnică în care furnizorii de servicii publice de telefonie asigură preluarea apelului la serviciul de urgenţă 112 şi facilitează localizarea acestor apeluri de către SNUAU 112.

De asemenea, procurorii au primit de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării documentele prezentate în şedinţa din 2 februarie 2014 privind accidentul aviatic.

În dosar au mai fost primite, de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, înregistrările video ale aeronavei din momentele anterioare decolării.

Procurorii au cerut de la Ministerul Transporturilor raportul preliminar întocmit de inspectorii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS).

Peste 50 de persoane, între care angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, dar şi controlori de trafic aerian, au fost audiate în perioada 20 februarie – 5 martie, la Bucureşti, dar şi în judeţele Alba, Cluj, Mureş şi Bihor.

De asemenea, în perioada 10 – 21 martie au fost audiaţi mai mulţi martori, respectiv personal al Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, ofiţeri de rang superior din cadrul Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General al Aviaţiei Civile, martori şi părţi civile.

Părinţii şi sora Aurei Ion au fost, în 21 martie, la PICCJ, unde au dat declaraţii în anchetă, iar procurorii le-au pus la dispoziţie dosarul.

Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) arăta că un factor important care a dus la producerea accidentului din munţii Apuseni a fost reprezentat de condiţiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului.

Sursa: Mediafax.ro