ISU Alba ar fi pus ROMATSA pe o pistă greșită, informându-o că ”echipele de salvare vor ajunge la epavă, din minut în minut” și reducând-o la un Centru de Informare fără atribuții SAR

Accidentul din Munții Apuseni al aeronavei Britten-Norman BN-2 Islander (YR-BNP) continuă să ridice noi semne de întrebare, în vreme ce CIAS își continuă investigația privind cauzele accidentului, departe de ochii publicului și ai politicului.

Cel mai recent ”val” mediatic a fost provocat de către formatul controversat al coordonatelor geografice ale epavei avionului, de unde s-a născut și un fals, mic scandal de presă. Pe bună dreptate, publicul s-a arătat surprins de stenograma convorbirii telefonice dintre ISU și ROMATSA, din care a reieșit că nu s-a putut realiza o conversie a coordonatelor respective din grade și minute zecimale în grade, minute și secunde.

Ceea ce NU a realizat opinia publică, este faptul că a ratat cu multă ușurință ”pădurea” procedurilor din reglementările de aviație, exact din cauza ”copacului” conversiei respective. Mai exact, oricât de corect ar fi fost transformate acele coordonate, ele tot greșite rămâneau, iar faptul că ISU Alba a transmis informații false către ROMATSA, a determinat ca aceasta să joace doar un rol de Centru de Informare în cadrul evenimentelor respective.

Iată cele două grave erori grave de comunicare ale ISU, care au deturnat sensul acțiunilor ROMATSA:

a.) ROMATSA a fost informată în mod eronat, de către ISU, despre faptul că acele coordonate sunt cele ale epavei avionului, și nu ale antenei GSM. Ce consecințe a avut acest lucru? Ceea ce s-a întâmplat mai exact, este faptul că odată ce ISU a informat ROMATSA că deține poziția epavei avionului, ROMATSA nu a mai avut din punct de vedere legal, conform H.G.741/2008, Art. 17, Alin. B, nici un fel de atribuții în acțiunile de Căutare și Salvare, acestea revenind exclusiv ISU, prin lege. ISU devenea astfel unicul responsabil pentru coordonarea acțiunilor de Căutare și Salvare (SAR), iar ROMATSA rămânând, conform reglementărilor, doar un Centru de Informare, fără atribuții SAR.

b.) ROMATSA a primit din partea ISU, cu mare întârziere, coordonate greșite aflate la 5,5 km nord de locul accidentului, iar angajații ROMATSA nu puteau să cunoască acest lucru. Coordonatele corecte erau de fapt 46 33′ 15.78055″ 22 58′ 49.21584″. Latitudinea și longitudinea comunicate de către ISU nu erau cele unde trebuiau să ajungă salvatorii, ci cele ale antenei GSM care identificase telefonul. Aparent însă, ISU ar fi avut în plus și informații de localizare geografică fără coordonate, oferite de către unul dintre supraviețuitori, mai precis este vorba de Dr.Ianceu, care a comunicat o poziție clară, față de reperele la sol. Informațiile Dr. Ianceu erau perfect identificabile de către orice locuitor al zonei respective și asta poate explica faptul că pădurarii au ieșit din casă și în 30 de minute au gasit epava, odată ce au avut acces la informațiile doctorului. ISU a transmis însă cu mare întârziere aceste informații noi către alte instituții.

Este greu de crezut că o instituție de tip ISU, specializată în intervenții de urgență, ar fi putut întârzia comunicarea datelor fără ca cineva să nu fi luat aceasta decizie. În momentul existenței unor proceduri clare, documentate, iar ISU le avea, nu mai este loc de interpretare în cazul declanșării unei crize.

Iată în continuare și patru aspecte pe care nici un ”telexpert” de aviație nu a reușit să le abordeze în detaliu, la talkshow-urile de seară.

1. În Art.17, Alin.B din H.G.741/2008 se menționează în mod clar cine și ce îndatoriri are în cazul în care nu (mai) este necesară identificarea poziției aeronavei. În cazul de față, ROMATSA a primit un set de coordonate geografice de la STS și 112, despre care se menționa că sunt ale terminalului GSM al unuia dintre supraviețuitori. Ulterior, Președintele României a declarat faptul că acelea sunt coordonatele antenei, și NU ale telefonului. Însă specialiștii ROMATSA nu au fost informați asupra acestui amanunt, fiind lăsați să creadă că acele coordonate sunt ale avionului, situație în care ISU era obligată să trimită cât mai repede echipe de salvare la punctul definit de acele coordonate, iar ROMATSA își pierdea din atribuțiile de Căutare și Salvare, nemaifiind necesară localizarea epavei. Cine răspunde pentru confuzia provocată de ISU?

2. Coordonatorul CC-Search and Rescue al ROMATSA, dl. Tudor Tănase, este fostul director general la STS, înaintea gen. Opriș. El a solicitat serviciului STS localizarea terminalului apelant al unuia dintre supraviețuitori. Ca fost director al STS, Tănase ar mai fi trimis această cerere, dacă cunoștea faptul că acel terminal nu poate fi localizat de către o instituție pe care a condus-o ani de zile?

3. Amploarea neașteptat de mare din punct de vedere politic pe care a luat-o un accident de aviație, poate releva faptul că pentru anumiți actori, adevărul ”tehnic” al tragediei nu mai prezintă acum o importanță reală, ci mai degrabă modul cum poate fi ea folosită din punct de vedere electoral. Mărul discordiei pare a fi acum STS-ul, iar miza exactă a jocului politic este controlul sistemului de interceptare și ascultare a convorbirilor telefonice, înainte de începerea campaniei electorale.

4. Și în final, o alta miză extrem de importantă rămâne ROMATSA, datorită cifrei mari a veniturilor încasate de la clienții externi pentru serviciile de navigație aeriană. Un anumit procent din aceste venituri ar putea fi utilizat în campania electorală de către anumite persoane plasate strategic în funcții de conducere, ajunse acolo în urma schimbărilor făcute de către Primul Ministru.

Apoi, conform normelor RACRA-ATS, care constituie regulamentul circulației aeriene în vigoare, procedura de Incertitudine se declanșează dacă aeronava nu aterizează la maximum 30 de minute după ora estimată din planul de zbor.

Faptul că aeronava a ieșit în spațiu necontrolat pe răspunderea pilotului și apoi a dispărut de pe ecranul radar, nu înseamnă că se declanșează automat procedura de alarmare. Declanșarea procedurilor de Căutare și Salvare (SAR) se face după constatarea faptului că există suficiente motive, reale și obiective, privind dispariția avionului.

În acest caz, a existat un telefon primit din partea turnului de control din Oradea, urmat de un apel de la ISU Alba, care anunțau că există această posibilitate, fără ca însă să o confirme.

Ulterior, celor de la ROMATSA li s-a confirmat faptul acesta prin convorbirea telefonică ce a avut loc între unul din supraviețuitori și Serviciul 112, persoana oferind informații detaliate privind locul accidentului. Există mențiuni în raport care confirmă faptul că ISU Alba cunoștea inclusiv aceste amanunte privind locația mai exactă a epavei, care nu au fost însă comunicate către ROMATSA.

ISU Alba a asigurat permanent CC-SAR ROMATSA de faptul că echipele de salvare urmează să ajungă la epavă din minut în minut. Ceea ce denotă faptul că știau unde se afla aeronava, sau au dezinformat. În cazul ipotetic că ROMATSA venea cu o localizare a poziției probabile într-o arie de peste 200 km pătrați, suprapusă peste informația existentă, oare ce s-ar fi întâmplat? Unde ar direcționat ISU salvatorii?

Toate aceste nelămuriri pot fi clarificate prin publicarea stenogramelor convorbirilor serviciului 112 cu supraviețuitorii, pentru a putea confrunta această informație cu înregistrările audio. Acestea ar trebui să există și la STS și la ISU Alba, deoarece aceste instituții au comunicat cu Serviciul 112 înainte ca ROMATSA să fie informată despre accident.

Așa cum era de așteptat, marea majoritate a posturile TV care difuzează știri pe această temă nu se mulțumesc doar să informeze, ci comentează în mod periculos și amatoricesc detalii sensibile. Moderatorii și invitații nu cunosc legislatia actuală și procedurile, nu cunosc cum functioneaza sistemul aeronautic național și internațional. Talkshow-urile speculează în mod tabloid, creând un val de confuzie în rândul populației, dezinformând-o. Raportul Oprea a fost și rămâne trunchiat, iar multe aliniate sunt scoase din contextul accidentului, și astfel, își pierd sensul.

Îi rămâne CIAS rolul de a publica după finalizarea anchetei tehnice un Raport Final obiectiv, care să explice în mod detaliat acțiunile care au condus la accident și apoi la localizarea epavei.

În toată agitația politică și mediatică creată de accident, au început deja să apară zvonuri privind numirea la conducerea ROMATSA a doi generali de aviație. Dacă acest lucru devine realitate, el poate creea probleme de credibilitate, atât din punct de vedere politic, cât și instituțional și tehnic, la Bruxelles, și respectiv la organizațiile ICAO și Eurocontrol. Militarizarea conducerii unui furnizor european de servicii de navigație aeriană civilă nu va fi privită cu ochi buni de către forurile internaționale.

Un alt aspect ce nu trebuie neglijat este și faptul că, exceptând STS, toate celelalte instituții implicate se află sub controlul politic a două partide, asociate într-o alianță: MApN, M.A.I, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății etc.

Viitoarea campanie electorală fiind foarte aproape, este puțin probabil ca aceste ministere să se blameze reciproc, între ele, într-un război intern de tip ”fractricid”. Utilizarea STS ca ”țap ispășitor” reprezintă o posibilă soluție de ieșire din această această dilemă, care însă are din ce în ce mai mult, tot mai puțină legătură cu o investigație standard din punct de vedere procedural a unui accident de aviație, așa cum este ea definită în Anexa 13 a ICAO.

CIAS este singura instituție care, conform reglementărilor naționale și internaționale, va avea posibilitatea să facă o informare corectă și obiectivă, lipsită de partizanat politic, asupra cauzelor accidentului. Acest accident reprezintă și ”botezul de foc” al CIAS, prin complexitatea sistemică a evenimentelor și a presiunii uriașe din partea publicului.

Profesioniștii de aviație din România și-au dorit mereu apariția unui ”NTSB românesc”. Acum el există, să avem deci încredere în specialiștii săi și în viitorul Raport Final. Până atunci, a venit timpul să coboare cortina peste orice alte speculații, întemeiate sa nu…




ADAUGA COMENTARIU (autentificare cu contul de Facebook)