Inspectoratul de Aviaţie a avut anul trecut 1.951 misiuni medicale, cu 312 mai multe decât în 2012

Inspectoratul General de Aviaţie a avut anul trecut 1.951 de misiuni medicale, însumând 3.937 de ore de zbor, cu 312 misiuni şi 669 de ore de zbor mai multe decât în 2012, potrivit unui raport transmis la solicitarea MEDIAFAX.

Zborurile au fost efectuate prin cele şase puncte de operare aeromedicale care funcţionează la nivel naţional, în Bucureşti, Târgu Mureş, Iaşi, Arad, Craiova şi Constanţa.

Potrivit datelor Inspectoratul General de Aviaţie (IGA) din Ministerul Afacerilor Interne, punctul de operare Bucureşti a efectuat, anul trecut, 961 ore în 514 misiuni primare şi secundare, cel din Târgu Mureş a avut 554 de ore de zbor în 361 de misiuni, iar cel din Iaşi, 550 de ore de zbor în 335 de misiuni primare şi secundare.

Tot în 2013, punctul Arad a avut 826 de ore de zbor în 348 de misiuni primare şi secundare, punctul Craiova – 695 de ore în 286 misiuni, iar cel de la Constanţa – 352 de ore în 107 misiuni.

Avionul de tip Piper PA-42 Cheyenne III al SMURD, achiziţionat anul trecut, a efectuat 131,26 ore de zbor în 64 de misiuni, dintre care trei externe, două de transport pentru transplant şi 59 misiuni secundare.

Aeronava îşi va relua activitatea medicală la sfârşitul lunii februarie, după revizia începută la sfârşitul anului trecut, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Raed Arafat.

În 2012, punctele de operare aeromedicală au executat 3.268 ore de zbor în 1.639 de misiuni. Cele mai multe ore de zbor le-au avut, şi în 2012, punctele din Bucureşti (1.251) şi Târgu Mureş (1.104).

Ativitatea de salvare aeriană a SMURD este destinată pacienţilor care sunt în stare critică şi necesită o intervenţie rapidă şi de înaltă competenţă.

Misiunile medicale primare vizează: accidentele rutiere grave şi alte tipuri de accidente în care una sau mai multe persoane se află în pericol vital din cauza leziunilor suferite sau din cauza împrejurărilor în care se află; pacienţii aflaţi în stare critică în localităţile urbane mici sau cele rurale, în localităţile sau locurile inaccesibile şi în localităţile şi locurile în care lipseşte asistenţa medicală de urgenţă calificată pentru cazul respectiv; pacienţii critici, accidentaţi, intoxicaţi sau cu alte îmbolnăviri acute, transportaţi de ambulanţe sau de alte mijloace de transport la unităţi sanitare sau spitale care nu pot asigura stabilizarea şi asistenţa de urgenţă corespunzătoare cazurilor respective, fiind necesar transferul de urgenţă către centre medicale specializate aflate la distanţă; pacienţii suferind de afecţiuni acute cu potenţial mare de agravare în lipsa altor mijloace de intervenţie corespunzătoare în apropiere sau care pot să ajungă mai rapid cu elicopterul; intervenţia în sprijinul echipajelor de urgenţă şi de prim ajutor ale serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească publice sau private sau ale altor servicii publice abilitate, la solicitarea acestora.

În misiunile medicale secundare se intervine la: cazurile critice aflate internate în unităţi sanitare care nu pot asigura investigarea şi/sau asistenţa medical corespunzătoare, fiind necesar transferul pacientului către o unitate sanitară specializată; transferul nou-născuţilor aflaţi în stare critică, care necesită asistenţă medicală calificată pe durata transferului, incubator şi echipamente speciale de monitorizare şi eventual ventilaţie.

Misiunile speciale vizează: transportul personalului specializat pentru transplant; transportul organelor prelevate în vederea transplantului; misiunile de căutare/salvare, dar şi alte misiuni de natură medicală, fie cu caracter umanitar, fie cu implicaţii directe în domeniul siguranţei publice şi al siguranţei naţionale, ordonate de Ministerul Sănătăţii sau de Ministerul Afacerilor Interne şi care nu pot fi efectuate în timp util sau în siguranţă cu alte mijloace.

Sursă: Mediafax.ro




ADAUGA COMENTARIU (autentificare cu contul de Facebook)